Activitatea a fost desfasurata cu elevi de gimnaziu si de liceu.

Punctul de pornire a fost un exercitiu de brainstorming pornind de la intrebarea : Care este primul cuvânt care iti vine in minte când auzi cuvântul internet? 

Apoi, au fost adresate intrebari pentru a determina nivelul de dependenta de internet care exista la elevii participanti:

·       Ai sentimentul ca esti preocupat de internet?

·       Ai impresia ca trebuie sa petreci din ce in ce mai mult timp pe internet ca sa obtii o stare de bine?

·       Pierzi controlul asupra timpului pe care il petreci pe Internet?

·       Ai senzatia de iritabilitate când te opresti din utilizarea internetului?

·       Folosesti internetul pentru a scapa de probleme?

·       Ai mintit familia si prietenii pentru a prelungi timpul petrecut pe net?

·       Ai riscat pierderea relatiilor sociale, a muncii pentru scoala, obtinerea unei note mai mari?

·       Ai devenit mai nelinistit odata ce ai intrerupt activitatea online?

·       Ramâi conectat mai mult timp decât iti permit parintii?

Din 100 de elevi intrebati, raspunsurile de DA au determinat ca exista o dependenta medie spre avansata de internet. ( 1.63 elevi, 2. 19 elevi, 3. 51 elevi, 4. 24 elevi, 5. 72 elevi, 6. 30 elevi, 7. 29 elevi, 8. 6 elevi 9. 43 elevi) Conform indicatiilor date in ghid, o persoana este considerata dependenta de calculator daca raspunde cu DA la cel putin 5 din criteriile mentionate mai sus.

Elevii au discutat apoi despre problemele care pot sa apara atunci când o persoana este dependenta de calculator/internet iar cele mai des oferite raspunsuri au fost:

·       Lipsa de comunicare cu prietenii si familia

·       Oboseala

·       Neindeplinirea sarcinilor care tin de scoala

·       Dependenta de jocuri/cumparaturi

·       Incapacitatea de a socializa cu cei din jur

·       Lipsa de concentrare in realizarea sarcinilor

·       Probleme de sanatate

·       Stari de indispozitie si irascibilitate

·       Scaderea abilitatii de a gândi si de a solutiona probleme

Ce putem face?- aceasta intrebare a fost adresata participantilor cu scopul de a identifica modalitati prin care dependenta de internet poate fi diminuata. Elevii au lucrat in echipe si au facut diverse sugestii. Acestea au fost scrise in Padlet, facând astfel activitatea mai interesanta (elevii au invatat sa foloseasca un instrument web care le poate fi de folos in viitor).  Printre sugestiile lor s-au aflat urmatoarele:

·       Sa faca sport/miscare

·       Sa mearga la o sala cu un prieten

·       Sa isi ia un animal de companie

·       Sa citeasca o carte

·       Sa se joace cu colegi/prieteni fie jocuri de societate , fie diverse jocuri in aer liber

·       Sa mearga in excursii cu prietenii/familia

·       Când iese afara sa nu iti ia telefonul

·       Parintii pot face un program de folosire a internetului/calculatorului

·       Parintii sa nu mai dea telefonul/tableta/calculatorul copilului de la o vârsta frageda

·       Sa planifice picnicuri

FAKE NEWS

• 

• 

Elevii care au participat la aceasta activitate au fost invitati sa realizeze desene pe tema dependentei de internet pe care ulterior sa le integreze in brosuri informative cu aspectele despre care au discutat si pentru care au oferit idei pe parcursul desfasurarii activitatii pe tema dependentei de internet. 

Activitatea a debutat cu intrebarea adresata participantilor : ce este fake news? Au fost primite raspunsuri care au dovedit ca elevii stiu despre acest fenomen: este o forma de jurnalism care distribuie stiri false (aici unii elevi au comentat ca nu ar trebui sa se numeasca jurnalism) atat in media scrisa cat si in mediul online

Elevii au aflat cu aceasta ocazie de denumirea jurnalism galben pentru aceasta categorie – tipul de jurnalism care nu verifica stirile si care publica stiri cu titluri cat mai atractive pentru a vinde mai multe numere sau pentru a avea like-uri in mediul online.

Elevilor li s-a cerut sa lucreze in echipe si sa foloseasca internetul pentru a gasi caracteristici ale jurnalismului galben. Dupa ce fiecare echipa a facut acest lucru timp de 10 minute, s-a revenit la organizarea frontala si au fost date cateva din caracteristicile gasite:

• Se folosesc imagini care atrag atentia si care nu au legatura cu ceea ce este spus in articol
• Titluri care duc in eroare
• Citarea unor persoane care sunt considerate experti in domeniul discutat
• Folosirea unor fonturi foarte mari si atractive

Tot in echipe, elevilor li s-a cerut sa foloseasca internetul pentru a identifica exemple de stiri false atat la nivel national cat si mondial. Fiecare echipa a trebuit sa ofere un astfel de exemplu.

Exemplul 1:  New York Times – A legat initial ambasadorul SUA la ONU, Nikki Haley, de draperiile scumpe care atarna in apartamentul ambasadorului din New York, scriind: „Opinia lui Nikki Haley din New York este nepretuita. Perdelele ei? 52.701 de dolari”. Cu toate acestea, NYT mai tarziu a recunoscut ca perdelele au fost aprobate in 2016 si ca Haley nu a avut nicio vina in aceasta privinta.

Exemplul 2: WASHINGTON POST – a publicat un articol despre un copil migrant din Guatemala de sapte ani care a murit in custodia politiei in timpul unei patrule de frontiera. In ciuda titlului inselator al postului care sugereaza ca moartea fetei se datoreaza patrulelor de frontiera, cronologia completa a evenimentelor si declaratiilor tatalui fetei, care au laudat agentii de frontiera, au dezvaluit o alta poveste.

Exemplul 3: Donald Trump vrea un zid si la granita cu Canada

Este un exemplu cum “stirile false” se viralizeaza mai rapid decat stirile adevarate. Falsul original a fost creat pe Twitter, in noiembrie 2016, iar in scurt timp subiectul a starnit ingrijorare printre rezidentii statelor aflate in proximitatea frontierei americano-canadiene. De notat ca frontiera dintre cele doua state este cea mai lunga granita pe uscat din lume, peste 8.800 km, dar asta nu i-a impiedicat pe oameni sa considere stirea drept una reala.

Exemplul 4: In vara lui 2014 a circulat intens pe internet istoria unui tanar australian, dornic de o baie scurta si care a sarit in apa de pe o stanca, in zona portului Sydney. El a sarit de la peste zece metri si s-a filmat cu un GoPRO, insa a nimerit exact langa un rechin alb, cea mai feroce specie de rechini cunoscuta. Se creaza chiar senzatia unei batalii cu rechinul, din care tanarul iese viu si posteaza clipul pe Youtube, unde strange peste 35 de milioane de vizualizari. Nimic mai fals! Nu a existat nici lupta, nici rechin. Clipul a fost produs de o companie australiana, Woolshed Co. si era unul dintre cele opt episoade ale unei serii intitulate Viral Experiment, totul fiind asadar produs in laborator.

Discutiile au continuat cu vizionarea unui clip pe Youtube https://www.youtube.com/watch?v=ZolqP3xKq_c  care prezinta diverse cazuri de Fake news de-a lungul timpului si cu intrebarea : ce consecinte exista in urma aparitiei unor astfel de stiri?

Elevii au oferit diverse posibilitati:

• Stricarea reputatiei unei persoane/companii
• Castiguri financiare

In echipe, elevii au discutat apoi despre modalitati prin care pot sa identifice o stire falsa. Fiecare echipa si-a prezentat ideile iar apoi s-a ajuns la o lista comuna:

• Citeste intreg articolul, nu doar titlul
• Verifica daca articolul a fost scris cu scopul de a satiriza sau nu
• Verifica autorii articolului
• Verifica sursele articolului/stirii
• Verifica data la care a fost publicat articolul
• Discuta cu cineva informat in domeniu/ un expert

Aceste idei au fost incluse intr-un  PREZI, https://prezi.com/p/l4j_3hb8efbz/, care poate fi folosit si in alte activitati.  Tot aceste idei sunt incluse intr-un poster de informare ce poate sa fie printat si afisat in clase.